Cactusul de padure tipic are tulpini ca niste frunze si un mod de crestere tarator, ceea ce il face potrivit pentru cosurile suspendate. Cativa cactusi, ca Rhipsalis, se cultiva pentru forma tulpinilor, dar atractia lor principala sunt florile. Grupa cea mai spectaculoasa este Epiphyllum, cu flori parfumate de marimea unei farfurioare.
Din pacate, cactusii de padure infloresc cu greu si trebuie urmate unele reguli, daca doriti flori in fiecare an. Asigurati o perioada de odihna, racoroasa si uscata, nu mutati niciodata planta, daca au aparut bobocii si lasati tulpinile sa se caleasca afara in timpul verii.

Exista patru grupe de baza, fiecare cu caracteristicile sale specifice. Singura diferenta intre plantele de ghiveci cu flori si celelalte trei grupe este ca plantele de ghiveci au o perioada de expunere limitata in camera, in timp ce celelalte in conditii bune pot sa devina rezidenti permanenti.

Plante de apartament cu frunzis

Plantele de apartament cu frunzis sunt varietati care pot trai in permanenta in conditiile din camera, daca sunt indeplinite cerintele lor specifice. Frunzisul ramane viu tot anul, desi unele tipuri trebuie sa ierneze intr-o camera neincalzita, iar alte cateva isi pierd aspectul cu timpul.

Plante de apartament cu flori

Plante de apartament cu flori sunt varietati care pot trai permanent in conditiile din camera, daca sunt indeplinite cerintele lor specifice. Dupa inflorire, frunzele raman vii, dar nu pot sa fie atractive. Unele tipuri trebuie sa ierneze intr-o camera neincalzita, iar alte cateva trebuie sa petreaca o parte din vara afara.

Plante de apartament la ghiveci cu flori

Plantele de apartament la ghiveci cu flori sunt varietati care au o perioada de inflorire temporara in conditiile din camera si care sunt scoase cand perioada de inflorire s-a incheiat. Multe sunt aruncate, dar unele pot fi depozitate inauntru ca plante fara frunze sau ca bulbi, iar altele pot fi puse in sera sau in gradina.

Floarea de cactus apare la unii cactusi cand planta este tanara, dar sunt alte specii de cactusi precum Opuntia si Cereus care infloresc mai greu. Cactusii pot fi plantati din seminte, dar dezvoltarea lor este destul de greoaie deoarece toate speciile de cactusi sunt plante lente si au nevoie de timp pentru a se dezvolta cum trebuie. Cactusii ce sunt cultivati in sere necesita lumina si incalzire din belsug pentru a reusi o dezvoltare rapida a lor. Sunt specii de cactusi care fac flori de toate culorile.

Aproximativ o jumatate dintre speciile de cactusi pot sa infloreasca pe la varsta de trei sau patru ani. Cactusii vor continua sa infloreasca in fiecare an, cu toate ca perioada de inflorire obisnuita este primavara, chiar si o colectie modesta poate fi alcatuita astfel incat sa asigure flori intregul an.
Secretul florilor de cactus consta in aceea ca majoritatea cactusilor vor avea flori numai pe noii lastari. Aceasta cere ingrijire vara si "neglijare" iarna. Alt lucru de retinut este ca inflorirea este stimulata cand plantele sunt puse in ghivece usor subdimensionale.

Specii de cactusi

Chamaecereus	Echinopsis
Gymnocalycium	Lobivia
Mammillaria	Notocactus
Parodia	Rebutia

Varietatile de pin si artar sunt alegerea cea mai frecventa, ceea ce accentueaza faptul ca se folosesc si arbori mereu verzi, dar si cu frunze cazatoare. Majoritatea acestor arbori si tufe rezistente se cultiva pentru frunzisul lor si exista o gama larga de forme si frunze, structuri si culori. De asemenea nu lipsesc nici arborii cu flori, ca azaleea, glicina sau marul paduret sau cei cu fructe, ca de pilda, Cotoneaster.

Acer - specie de bonsai de exterior

Specia favorita este artarul japonez (A. palmatum) care se cultiva pentru forma sa atractiva si frunzele lobate care devin rosii sau purpurii, toamna. Artarul trident (A. buergerianum) se cultiva, de asemenea, intens. Vara, protejati-l de lumina directa a soarelui care arde frunzele - iarna, protejati-l de vanturile puternice. Un ger prelungit nu este o problema. Ramurile tinere pot fi dirijate prin legarea cu sarma, dar cele batrane au tendinta sa se si rupa. Scurtati lastarii, cat este necesar, vara. Rasaditi si tundeti radacinile, dupa cum este necesar, la fiecare 2-3 ani. Cresteti plante noi din seminte sau butasi.

Ingrijirea bonsaiului, indiferent daca e bonsai de interior sau bonsai de exterior, presupune o grija zilnica oferindu-i bonsaiului mereu conditii bune de crestere, iar acesta va va rasplati efortul cu siguranta.

Temperatura necesara bonsailor

O planta obisnuita are nevoie vara de caldura dintr-o camera de zi si de racoarea dintr-o camera neincalzita, iarna. Aproape toti bonsaii pot fi asezati afara, vara. Bonsaii de exterior sunt rezistenti, dar unii bonsai au nevoie de protectie cand sunt geruri mari.

Lumina necesara bonsailor

Majoritatea bonsailor de interior au nevoie de un loc puternic luminat, dar numai unii infloresc in lumina directa a soarelui. Toti bonsaii trebuie protejati de soarele fierbinte de vara. Ca regula generala, o perioada petrecuta afara, vara, este benefica, dar trebuie sa fie o perioada de tranzitie - mutati ghivecele cu bonsai afara, la inceput numai pentru scurt timp, apoi mariti aceasta perioada, pana cand planta va fi lasata afara pentru vacanta lor de vara. Atat bonsaii de exterior cat si bonsaii de interior trebuie feriti de soarele cald de amiaza.

Hrana necesara bonsailor

Bonsaii au nevoie de o fertilizare regulata mare - ghiveciul este neobisnuit de mic, iar compostul nu contine nutrienti. Ca regula generala, folositi un fertilizator bine proportionat, in perioada de crestere si schimbati-l cu unul cu azot putin toamna. Fertilizati moderat, iarna. O perfectionare moderna este pastila cu eliberare inceata, care inlatura obligatia de a fertiliza frecvent.

Apa necesara bonsailor

Udati bonsaiul cand suprafta se usuca - zgariati compostul, daca nu sunteti sigur. Va trebuie sa udati frecvent, poate chiar zilnic, daca vasul este mic, zona cu frunze, mare, aerul cald sau planta nu a fost rasadita de ceva vreme. Se recomanda o stropitoare cu o rozeta fina, desii unii cultivatori scufunda, ocazional, ghiveciul intr-un vas cu apa, pentru scurt timp. Indiferent de metoda folosita, aveti grija sa nu mentineti compostul saturat in permanenta. La bonsaii de exterior, ar putea fi necesar sa udati si dupa plaoaie, daca aveti un baldachin dens de frunze. Udatul cu regularitate nu inseamna ca nu trebuie sa mentineti si o atmosfera umeda in jurul frunzelor. La bonsaii de interior este utila pulverizarea frecventa a frunzelor - cea mai eficienta metoda este sa asezati ghivecele intr-o tava cu prundis.

1. Busuioc : component de baza al bucatariei italiene.

Busuiocul poate fi cultivat foarte usor in ghiveci acasa caci semintele de busuioc se gasesc oriunde, dar in schimb ii trebuie multa lumina.

Busuiocul nu este doar o planta aromatica ci este si o planta medicinala ce trateaza multe afectiuni. Busuiocul este tratamentul perfect pentru diverse rani folosindu-se doar frunzele de busuioc proaspete si zdrobite aplicate direct in locul infectat.

Sucul frunzelor proaspete trateaza negii dupa aplicari repetate.
Busuiocul in bucatarie este foarte des folosit in pastele fainoase, cartofii fierti si fasolea verde.

2. Dafin: de adaugat la supe si tocane.

Dafinul este o planta mai aspectuoasa daca ii recoltati cu regularitate frunzele si poate fi cultivat foarte usor la ghiveci. Dafinul este cunoscut ca si condiment in toate bucatariile. Frunzele uscate de dafin sunt folosite pentru a da un gust puternic carnii si reprezinta un condiment obligatoriu la prepararea bulionului. Dafinul mai este cunoscut sub numele de laur, fiind un simbol al excelentei. Frunzele de dafin sunt folosite pentru tratarea glicemiei ridicate, ulcerului, reumatismului, etc.

3. Arpagic: granitura pentru salata.
Arpagic este cea mai mica specie din familia cepei. Arpagicul este digestiv si anticanceros.

4. Coriandru: folosit in curry.

Corindrul este si planta medicinala fiind recomandat in digestii greoaie, greata, voma dar este folosit si pentru pofta de mancara. In bucatarie coriandrul este folosit in industria de carne si cea a lichiorurilor, in patiserie si la prepararea diverselor sosuri.

5. Menta: in sosul pentru miel.

6. Patrunjel: garnitura si sosuri pentru peste.
Patrunjelul este o planta terapeutica fiind un stimulator al organismului. Patrunjelul este un foarte bun aliment impotriva starilor de anemie si previne aparitia afectiunilor cardiace.

7. Rozmarin: de adaugat ramurele la friptura de miel.
Rozmarinul este o planta medicinala folosita pentru a trata bolile digestive. Rozmarinul stimuleaza memoria si capacitatea de concentrare. In cosmetica rozmarinul este folosit pentru intretinerea parului, intarirea si regenerarea firului de par.

8. Salvie: folosita in umpluturi savuroase.

Salvia are un miros foarte aromatic si se gaseste in farmacii sub forma de ceai.Ca planta medicinala, salvia trateaza transpiratia excesiva, tulburarile de menopauza, ciclul mentrual neregulat, indigestia, balonarea si multe altele. Salvia divinorum poate fi si fumata desi provoaca inconstienta.

9. Tarhon: de adaugat la mancarurile de oua.
In medicina, tarhonul este folosit pentru tratarea bolilor de rinichi, in afectiuni hepatice si renale. Frunzele de tarhon mestecate dimineata, pe stomacul gol, protejeaza dintii impotriva cariilor si intaresc gingiile. Ca planta aromata, tarhonul se foloseste la condimentarea mancarurilor, ciorbe, supe, sosuri sau a conservelor de carne si legume.

10. Cimbru: delicios cu peste.
Pe vremuri cimbrul era folosit pentru limpezirea vederii si imbunatatirea auzului.Cimbrul mai este folosit pentru raceala, rani, indigestie si gastrita.