Traditii si obiceuri de Boboteaza

oboteaza este una din cele mai importante sarbatori ce urmeaza dupa Craciun. In aceasta Sfanta zi oamenii merg la biserica si iau apa sfintita de preot. Agheasma vindeca de boli si apara de rele. Tot astazi se sfintesc toate apele iar preotul merge ca sa arunce crucea in apa, iar barbatul care o gaseste si o aduce la mal va avea noroc tot anul.

Se spune ca in noaptea de Boboteaza fetele isi viseaza ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi o bucăţică de busuioc şi pun busuioc sub pernă. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiţia populară.

De asemenea, potrivit tradiţiei, în ajunul Bobotezei, în casele românilor se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de "burechiuşe" sau "urechiuşele babei" (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac

Ziua de 6 ianuarie e propice purificarii, inlaturarii farmecelor si blestemelor. La tara se stropesc animalele, grajdurile si gradinile cu agheasma pentru a le apara de duhurile rele.